”Ce produci în fiecare zi? Ți-ai pus întrebarea asta în ultima vreme? Te-ai mai uitat de curând la tine, în profunzime, pentru a-ți analiza părțile roditoare ale ființei? Ar cam fi timpul să o faci...
Nimic pe lumea asta nu este fără de folos. Chiar și firul de nisip din deșert și picătura de apă din ocean, chiar și copacul solitar din întinderea câmpiei sau pasărea ce zboară singură în înalturi, toate au rostul lor, folosul lor în planul Creației. Rostul tău care este? Ce foloase aduci tu lumii?
Un exercițiu de acest gen mi-a schimbat viața, cu mai bine de două decenii și jumătate în urmă. Participasem la un seminar de marketing al Open TwentyOne și ne retrăsesem, în fapt de seară, la fostul restaurant 'Budapesta', să mai discutăm la o limonadă și să planificăm afacerea. Și în fața mea s-a așezat omul care avea să-mi devină mentor și prieten bun, unul dintre cei mai respectați lideri ai echipei. Mă aflam încă în perioada de luare a deciziilor și de identificare, în prealabil, a mecanismelor interne care mă puteau conduce spre deciziile corecte. Așa că, întrebarea lui 'Dacă ai avea și timp și bani, deopotrivă, ce ți-ar plăcea cu adevărat să faci în viață?' a funcționat ca un declanșator emoțional, zdrobind toate barierele pe care societatea, familia, prietenii, mediul în care trăiam le ridicase acolo, de-a lungul anilor. Și am început să-i spun, turuind cu o pasiune care-mi punea adesea un nod în gât, tot ce aș fi vrut să fac, din tot sufletul meu. Îmi dădeam voie să visez și să-mi exprim visele! Uitându-mă acum, retrospectiv, la toate acele vise, multe dintre ele s-au realizat, am trăit experiențe sublime în două decenii și aproape jumătate, am întâlnit oameni de-a dreptul extraordinari, m-am bucurat de o mulțime de realizări și am atins scopuri pe care alții se feresc chiar să le și viseze. Unul, însă, a rămas constant în mine ca sursă permanentă de energie, acțiune mereu împlinitoare, ca modalitate de a rodi și de a hrăni cu aceste roade pe semenii mei, lumea, Creația: Scrisul.
Prin el am putut păși în direcții în care am descoperit satisfacții deosebite și de fiecare dată când scriu, chiar și aceste Gânduri ale Zilei, simt că rodesc rodul seminței puse de Dumnezeu în mine, atunci când a luat El Însuși decizia de a mă trimite în această lume miraculoasă. Am mai descoperit, de asemenea, că dacă roadele produse de ceea ce fac hrănesc Binele comun, producția devine din ce în ce mai mare, cu fiecare sezon, oferindu-mi și mai multă satisfacție, împlinire și pace sufletească.
Tu ce roade dai și ce hrănești cu ele, în fiecare ceas al vieții tale? Ce produci? Hai, curaj, oprește-te o zi, două, trei dacă e nevoie și analizează-te acolo, în adâncimea ființei tale, pentru a descoperi sămânța care, poate, abia așteaptă să o faci să dea rod..."
(Abonează-te chiar acum la GÂNDUL ZILEI și îl vei primi direct pe e-mail, în fiecare zi!
Click aici: https://constantinpavel.weebly.com/contact.html)
Nimic pe lumea asta nu este fără de folos. Chiar și firul de nisip din deșert și picătura de apă din ocean, chiar și copacul solitar din întinderea câmpiei sau pasărea ce zboară singură în înalturi, toate au rostul lor, folosul lor în planul Creației. Rostul tău care este? Ce foloase aduci tu lumii?
Un exercițiu de acest gen mi-a schimbat viața, cu mai bine de două decenii și jumătate în urmă. Participasem la un seminar de marketing al Open TwentyOne și ne retrăsesem, în fapt de seară, la fostul restaurant 'Budapesta', să mai discutăm la o limonadă și să planificăm afacerea. Și în fața mea s-a așezat omul care avea să-mi devină mentor și prieten bun, unul dintre cei mai respectați lideri ai echipei. Mă aflam încă în perioada de luare a deciziilor și de identificare, în prealabil, a mecanismelor interne care mă puteau conduce spre deciziile corecte. Așa că, întrebarea lui 'Dacă ai avea și timp și bani, deopotrivă, ce ți-ar plăcea cu adevărat să faci în viață?' a funcționat ca un declanșator emoțional, zdrobind toate barierele pe care societatea, familia, prietenii, mediul în care trăiam le ridicase acolo, de-a lungul anilor. Și am început să-i spun, turuind cu o pasiune care-mi punea adesea un nod în gât, tot ce aș fi vrut să fac, din tot sufletul meu. Îmi dădeam voie să visez și să-mi exprim visele! Uitându-mă acum, retrospectiv, la toate acele vise, multe dintre ele s-au realizat, am trăit experiențe sublime în două decenii și aproape jumătate, am întâlnit oameni de-a dreptul extraordinari, m-am bucurat de o mulțime de realizări și am atins scopuri pe care alții se feresc chiar să le și viseze. Unul, însă, a rămas constant în mine ca sursă permanentă de energie, acțiune mereu împlinitoare, ca modalitate de a rodi și de a hrăni cu aceste roade pe semenii mei, lumea, Creația: Scrisul.
Prin el am putut păși în direcții în care am descoperit satisfacții deosebite și de fiecare dată când scriu, chiar și aceste Gânduri ale Zilei, simt că rodesc rodul seminței puse de Dumnezeu în mine, atunci când a luat El Însuși decizia de a mă trimite în această lume miraculoasă. Am mai descoperit, de asemenea, că dacă roadele produse de ceea ce fac hrănesc Binele comun, producția devine din ce în ce mai mare, cu fiecare sezon, oferindu-mi și mai multă satisfacție, împlinire și pace sufletească.
Tu ce roade dai și ce hrănești cu ele, în fiecare ceas al vieții tale? Ce produci? Hai, curaj, oprește-te o zi, două, trei dacă e nevoie și analizează-te acolo, în adâncimea ființei tale, pentru a descoperi sămânța care, poate, abia așteaptă să o faci să dea rod..."
(Abonează-te chiar acum la GÂNDUL ZILEI și îl vei primi direct pe e-mail, în fiecare zi!
Click aici: https://constantinpavel.weebly.com/contact.html)